Sub semnul dialogului dintre memorie și contemporaneitate, expoziția de fotografie „BRÂNCUȘI”, realizată de Ministerul Afacerilor Externe și prezentată de Daniela Chirion, artist plastic româno-belgian și director artistic al Galeriei Lloyd din Ostende, a propus publicului o privire personală asupra operei celui care a schimbat definitiv sculptura modernă.
De ce Brâncuși? Pentru cei care îi descoperă acum opera, Constantin Brâncuși nu a fost doar un sculptor, ci un revoluționar al formei. A renunțat la detaliul descriptiv pentru a căuta esența lucrurilor – zborul, sărutul, infinitul. Lucrări precum Pasărea în văzduh, Sărutul sau Coloana fără sfârșit au devenit limbaj universal, iar influența sa se regăsește astăzi în marile muzee ale lumii. Brâncuși a arătat că simplitatea poate fi profundă și că tradiția românească poate vorbi, fără traducere, unei culturi globale.
Evenimentul de la Bruxelles a mers dincolo de expoziție: a deschis un dialog viu despre moștenirea artistului și a anunțat noi proiecte culturale derulate de asociații românești pe parcursul Anului Brâncuși. În același context, a fost amintit un moment așteptat al iernii culturale bruxelleze: la Festivalul Luminilor „Bright Brussels” (12–15 februarie 2026) va avea loc proiecția murală „The Infinite Walk: An immersive tribute to Constantin Brancusi”, un proiect de video mapping prezentat de Institutul Cultural Român, găzduit în Place Royale.
Pentru românii din Belgia și din întreaga diasporă, Anul Brâncuși nu este doar o comemorare, ci o invitație: să ne regăsim rădăcinile culturale, să le spunem mai departe și să le așezăm firesc în spațiul european. Brâncuși rămâne dovada că România a vorbit – și vorbește – lumii prin valori care nu îmbătrânesc.
Adrian FLOREA
