Bucureștiul înscrie, oficial, un nou nume cu o puternică încărcătură istorică pe harta sa: Piața Ilie Ilașcu. Proiectul inițiat de consilierii PMP a fost votat și adoptat, iar capitala României are, de acum înainte, un spațiu public care poartă numele unuia dintre cei mai cunoscuți luptători pentru identitatea românească din Basarabia și Transnistria.
Este mai mult decât o simplă denumire administrativă. Este o recunoaștere publică a sacrificiului, curajului și demnității unui om care a plătit cu ani grei de închisoare pentru dreptul de a spune că este român.
Ilie Ilașcu rămâne una dintre figurile-simbol ale rezistenței românești din stânga Nistrului. Născut în 1952, economist de profesie, s-a implicat activ în mișcarea de renaștere națională din Republica Moldova la sfârșitul anilor ’80. A fost lider al Frontului Popular din Moldova la Tiraspol, militând pentru limba română, alfabetul latin și drepturile comunității românești într-o zonă dominată de influența sovietică și, ulterior, de regimul separatist transnistrean.
În 1992, în plin conflict armat, Ilie Ilașcu a fost arestat de autoritățile separatiste și condamnat la moarte într-un proces politic, contestat de comunitatea internațională. A petrecut aproape nouă ani în detenție, în condiții dure, devenind un simbol al luptei pentru drepturile omului și pentru libertatea de conștiință națională. Cazul său a mobilizat instituții europene și organizații internaționale, iar eliberarea sa, în 2001, a fost percepută ca o victorie a valorilor democratice.
Faptul că astăzi Bucureștiul are „Piața Ilie Ilașcu” înseamnă că această luptă nu a fost uitată. Este o formă de reparație morală și o confirmare că România își onorează eroii contemporani, nu doar pe cei din manualele de istorie, ci și pe cei care au trăit și au suferit în vremurile noastre.
Inițiativa consilierilor PMP, transformată acum în realitate prin votul Consiliului General, fixează în spațiul public al capitalei un reper al memoriei românilor de pretutindeni. Piața Ilie Ilașcu devine un loc al reculegerii, al reflecției și al educației civice, un simbol că lupta pentru identitate, libertate și demnitate națională continuă să facă parte din ADN-ul României.
Pentru diaspora românească, pentru comunitățile din Republica Moldova și pentru toți cei care cunosc drama Transnistriei, această piață nu este doar un nume pe o hartă. Este o declarație de principiu: România nu își uită eroii și nu își uită românii care au avut curajul să spună „nu” fricii și opresiunii.
Adrian FLOREA
