fbpx

Brussels

1150

+32 465 00 12 66

24/7 WhatsApp

Contact

contact @ roexpat.be

NOU! Abonează-te la canalul nostru de

Călătorie prin cuvinte românești împrumutate din olandeză

Autor: Oana TOPALĂ, traducătoare și interpretă autorizată în Ministerul Justiției din Belgia și profesor agreat pe lângă Ministerul Federației Wallonie-Bruxelles.
V-ați întrebat vreodată ce au în comun limba română „dulce și frumoasă” și limba olandeză? Vă propun o plimbare fascinantă printre cuvinte de origine olandeză, pe care le regăsim – neașteptat – în limba română.
Cuvintele sunt ca păsările, nu țin cont de frontiere. Munții, râurile, lacurile, oceanele, mările nu vor opri niciodată zborul cuvintelor migratoare. Fie că au venit de la vecinii noștri din Europa, fie că au venit de la capătul lumii, cuvintele călătoare au zburat și și-au făcut cuib în limba română. Din Evul Mediu, în valuri succesive, mii de cuvinte ne-au trecut frontierele, aduse de neguțători sau de marinari, de călători sau de cuceritori, de savanți sau de scriitori, de conți, de soldați sau de imigranți.  Toate aceste cuvinte oferite de alte limbi ne leagă de alți oameni și ne invită să călătorim spre alte orizonturi.

Niciun cuvânt olandez nu este împrumutat în română direct din această limbă, cele mai multe au intrat în limba română prin franceză. Primele cuvinte olandeze au intrat în franceză în Evul Mediu (secolele XII – XIII) și au izvorât din valul comercial european. Mărfurile importate din Orient ajungeau în Europa prin porturile italiene Gênes și Veneția și de acolo erau aduse în Flandra, care asigura transportul lor către nord. Începând cu secolul al XII-lea, la mijlocul drumului, în târgurile renumite din jurul orașului Reims din regiunea Champagne, negustorii flamanzi aduc cu ei nu numai postavuri, dantele, scorțișoară, cuișoare și alte mirodenii ci și cuvinte care zboară spre Paris.

Buchinist

Iată-ne într-o dimineață arămie de toamnă, cu miros de castane coapte și de frunze umede, în Parisul secolului al XVI-lea, pe cheiurile Senei. Mergând către Pont Neuf, câțiva vânzători ambulanți se plimbă printre oameni și vând cărți pe care le țin într-un coș atârnat de gât sau în bandulieră. Sunt buchiniștii.

Astăzi pe cheiurile Senei timpul s-a oprit în loc. Câteva sute de buchinişti îşi deschid zilnic în faţa trecătorilor cutiile verzi în care își țin cărțile. Buchiniştii sunt bibliofili, anticari stradali, ei vând cărţi vechi sau contemporane, stampe, gravuri, reviste şi ilustrate vechi iar faimoasele lor cutii verzi apar nu numai pe numeroase cărţi poştale pariziene ci și în operele scriitorilor francezi. În jur de 250 de buchinişti mai sunt astăzi pe malurile Senei, ei făcînd parte, de fapt, din farmecul Parisului… Unii se tem însă că treptat vechii buchinişti chiar vor dispărea cu totul, cum au mai dispărut la Paris şi alte meserii: cei care aprindeau pe vremuri lampadarele sau cei care întorceau orologiile publice.

„Buchinist” este în limba română un franțuzism de dată recentă („bouquiniste”) cu sensul de „vânzător de cărți vechi, anticar” și este derivat din „bouquin” (carte veche). În 1459 franceza împrumută din olandeza medie „boekijn” (cărticică). Acest „boekijn” va deveni cuvântul francez „bouquin”. În spatele cuvântului din olandeza medie „boec”, al vechiului cuvânt englez „boc”, al germanului „Buch” sau al nordicului „bok” (toate acestea semnificând „carte”) stă ascuns un strămoș: germanicul „bōks”. Acest cuvânt este un derivat din „boka” ce înseamnă „fag”. Ce legătură este între un fag și o carte ? Pe tăblițele de fag erau scrise runele, caracterele sacre ale vechiului alfabet gotic și nordic. Astfel, acest cuvânt familiar „bouquin” ne spune că în spatele fiecărei cărți se află un copac. Și ne amintește de caracterul sacru al scrierii.

Bulevard

Cuvântul „bulevard” a fost împrumutat din francezul „boulevard” care în secolul al XVI-lea avea forma „bolevens” și însemna „întăritură de bârne”, apoi „zid de apărare”. Termen din domeniul fortificațiilor, cuvântul este cel mai sigur împrumutat din olandezul „bolwerc” care era compus din „werc” – lucrare și „bol” – grindă groasă. Fiindcă la începutul secolului al XIX-lea acest mod de apărare devenise inutil, pe fostele ziduri s-au plantat copaci și au fost amenajate locuri de promenadă. Cincizeci de ani mai târziu, odată cu dezvoltarea marilor orașe, bulevardul a devenit ceea ce este astăzi, o stradă foarte largă, fără de care nu ne putem imagina viața și mitologia urbană. Și nici „La bulivar, birjar, la bulivar! »

Vacarm

În 1288, franceza împrumută „wascarme”, după modelul unei interjecții olandeze, „Wacharme!”, care înseamnă „Ah, săracul de mine!”. Un astfel de apel era legat de ideea de ceartă, de dispută și din această cauză „vacarm” a luat sensul de zgomot asurzitor iar de la sfârșitul secolului al XIV-lea cuvântul „vacarm” desemnează un zgomot însoțit de țipete, de scandal.

Manechin

Manechin provine din francezul „mannequin”, care însemna la început „figurină, statuetă căreia i se puteau da diferite atitudini și care servea drept model pictorilor sau sculptorilor”; existau manechine de ceară sau de lemn. Sensul acesta se regăsește în cuvântul din olandeza medie „mannekijn”, derivat de la „man” – „om” cu sufixul diminutival „-kijn”. Cuvântul francez a evoluat la sensul de „manechin al croitorilor”, mulaj ce servea de model pentru confecționarea hainelor și pe care se făceau probe. Ulterior a căpătat sensul cunoscut astăzi, acela de „persoană (la început, tânără fată) care poartă un model de îmbrăcăminte pentru a-l prezenta publicului”.

Bibliografie:

  1. Marius Sala, “101 cuvinte moștenite, împrumutate și create“, Ed. Humanitas, 2010.
  2. Marie Treps, “Les mots oiseaux. Abécédaire des mots français venus d’ailleurs”, Ed. Sorbiers, 2007.
  3. Marie Treps, “Le passionnant voyage des mots”, cahier thématique, Petit Larousse 2007.

Ți-a plăcut articolul? Nu ezita sa dai un like ...

Partajează articolul si pe :

Facebook
Twitter

Iți place ROEXPAT si vrei sa te faci cunoscut comunității noastre?
Ai o firma, un produs sau un proiect si dorești sa-l faci cunoscut? Noi te putem ajuta! Trimite-ne un mesaj pe email sau pe WhatsApp!

CAUTA PE SITE

PUBLICITATE

4

AICI POATE FI RECLAMA TA!

A new concept of showing content in your web page with more interactive way.

Cool Headline

A new concept of showing content in your web page with more interactive way.

Read More

ARTICOLE recente

PUBLICITATE

5

AICI POATE FI RECLAMA TA!

A new concept of showing content in your web page with more interactive way.

Cool Headline

A new concept of showing content in your web page with more interactive way.

Read More

LEGATURI UTILE