Am acceptat cu plăcere invitația Ambasadei României la Bruxelles de a participa la cea de-a patra ediție a Simpozionului „Diplomație medicală: impactul inteligenței artificiale și al noilor tehnologii. O perspectivă româno-belgiană” — un eveniment care a adus la aceeași masă medici de renume, universitari, diplomați și experți din domeniul sănătății publice. Tema centrală, dedicată viitorului medicinei în era inteligenței artificiale, a fost abordată cu seriozitate și echilibru, într-un cadru ce a încurajat dialogul între știință și etică.
Evenimentul, organizat de Ambasada României în Regatul Belgiei, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății – Biroul Regional pentru Europa, a subliniat importanța cooperării româno-belgiene în cercetarea medicală și în adaptarea sistemelor de sănătate la transformările aduse de tehnologie.
Participanții au analizat impactul tot mai evident al inteligenței artificiale în diagnostic, tratament și educație medicală, dar și provocările juridice și morale care apar odată cu extinderea utilizării algoritmilor în practica medicală. De la problema responsabilității în cazurile generate de erori tehnologice, până la scenariile mai îndepărtate privind autonomia mașinilor și posibilele riscuri pentru umanitate, discuțiile au reușit să atingă atât latura pragmatică, cât și dimensiunea filosofică a subiectului.
Printre cei care au împărtășit perspective și experiențe valoroase s-au numărat prof. dr. Ștefan Constantinescu, prof. dr. Sorin Claudiu Man, prof. dr. Andreea Zamfirescu, dr. Cristina Berteanu, prof. univ. dr. Raluca Ioana Teleanu, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, dr. Frédéric Salman, Willy Palm, Alain Van Echelpoel și Ana-Smaranda Rinder. Evenimentul a fost coordonat cu eleganță de dr. Vlad Vasiliu, specialist în politici de sănătate.
Deschiderea oficială a reunit intervențiile E.S. Andreea Păstârnac, Ambasadorul României în Regatul Belgiei, ale senatorului Nicoleta Pauliuc, ale Oxanei Domenti, reprezentant OMS Europa, și ale prof. Dirk Ramaekers, președintele Serviciului Federal de Sănătate Publică din Belgia – fiecare subliniind, din unghiul propriu, nevoia de echilibru între inovație și responsabilitate.
Pe parcursul sesiunilor de dezbatere, s-au adus în discuție și exemple concrete de bune practici academice și clinice, inclusiv primele proiecte din România care integrează asistenți digitali în universitățile de medicină, semn că viitorul este deja prezent în educația sanitară.
Evenimentul s-a încheiat într-o atmosferă caldă și rafinată, printr-un moment muzical susținut de Raluca Pătuleanu Negură și Ștefan Negură, fondatorii Academiei Internaționale a Naiului din Belgia – un final simbolic pentru o zi în care știința și arta au mers mână în mână.
Simpozionul de la Bruxelles a demonstrat că inteligența artificială poate fi un partener de încredere al medicinei, atâta timp cât rămâne subordonată valorilor umane. Într-o lume în continuă schimbare, România dovedește, prin astfel de inițiative, că are voce și competență în dezbaterea globală despre sănătate, tehnologie și viitor.
Adrian FLOREA
