Are 7 titluri de campion national, centura neagra 2DAN Karate Shotokan si este fost component al lotului national de karate al Romaniei. Din 2003 pana in 2015 a activat ca sportiv si antrenor la clubul sportiv “Ionita Sport Center”, din Ramnicu Valcea, iar din 2015 locuieste in Belgia, unde a infiintat, alaturi de doi prieteni, si ei vechi practicanti ai acestui sport, clubul de karate “Amical”.
In luna octombrie 2015 au primit recunoasterea oficiala ca si club, in cadrul ‘’Fédération Francophone de Karaté et Arts Martiaux Affinitaires’’ (FFKAMA) si in cadrul ‘’Champions International Karate Association’’ (CIKA), in prezent clubul „Amical” fiind membru cu drepturi depline in cele doua federatii belgiene care au si recunoastere WKF (World Karate Federation).
Roepat: Cum a venit ideea de a deschide un club de karate in Bruxelles?
Marian Petrache: Clubul „Amical” a fost infiintat in octombrie 2015 la initiativa mea si a prietenilor mei, George Haralambiade si Marius Lontos, ambii vechi practicanti de karate. Toti trei ne cunosteam de foarte mult timp, deoarece ne-am nascut si am crescut in acelasi oras, Ramnicu Valcea. Ideea a venit odata cu mutarea mea in Bruxelles. In prima faza, ne-am gandit sa ne intalnim doar pentru a ne antrena noi, iar apoi a aparut si ideea de a dezvolta aceste antrenamente si a impartasi si altora pasiunea noastra pentru karate. Fiecare avand cel putin cate o cunostinta/prieten care are copii si doreste sa-i inscrie la un curs de karate, am adunat pana in decembrie 2015 aproximativ 10 copii, primii elevi ai clubului „Amical”, care deja avea recunoasterea federatiei Belgiene de karate.
Roexpat: Aveti un CV cu un palmares deloc de neglijat. De ce ati ales sa veniti in Belgia si nu ati ramas in tara sa va urmati cariera de antrenor si, eventual, sa deschideți acolo propriul club de karate.
Marian Petrache: In anul 2000 am participat la prima competitie de karate, iar rezultatele enumerate de dvs. le-am obtinut intre anii 2000-2008, in urma participarii mele la campionatele nationale ale Romaniei dar si la alte competitii, concursuri si turnee de karate. Am dorit insa, sa enumerez in CV-ul meu doar rezultatele la campionatele nationale, acestea fiind din punctul meu de vedere mai reprezentative. In cadrul clubului sportiv „Ionita Sport Center” am trecut prin toate fazele dezvoltarii unui practicant de karate: am fost elev, sportiv, arbitru, antrenor si vicepresedinte al clubului. Clubul inca activeaza in cadrul Federatiei Romane de Karate si are rezultate deosebite la nivel national si international. Venirea mea in Belgia nu a fost programata sau planuita intr-un fel, pur si simplu a fost o intamplare (fericita). In 2014 am venit in Belgia pentru a participa la nunta prietenului meu George Haralambiade (despre care v-am vorbit mai sus), ocazie cu care mi-am intalnit viitoarea sotie. In 2015 m-am mutat in Belgia si a trebuit sa ma adaptez din mers la stilul de viata de aici.
Roexpat: De unde pasiunea pentru karate?
Marian Petrache: Ca majoritatea practicantilor, pasiunea a venit odata cu vizionarea primelor filme cu arte martiale. Evident, m-au atras tehnicile spectaculoase din filme si imi doream sa invat si eu sa execut tehnici de picior sau alte procedee. Aceasta curiozitate mi-a fost alimentata in 1998 cand am aflat ca la noi in oras este un campion european de karate. Mi-am dorit foarte mult sa-l cunosc si sa invat karate de la el, iar de atunci si pana azi nu m-am oprit din a invata karate. Intre timp, pasiunea a devenit job-ul meu de zi cu zi.
Roexpat: Aveti un mentor, o persoana care v-a inspirat sau va inspira in meseria aceasta?
Marian Petrache: Sigur ca da. Cand am inceput sa practic karate si pe parcursul anilor, urmaream diferiti sportivi de renume mondial cum se comporta in meciuri, ce tehnici si procedee folosesc, ce tactica adopta in diferite situatii etc. Ii admiram si ii apreciam pentru calitatile lor, ii priveam ca pe niste supereroi. Insa mi-am dat seama rapid ca un asemenea exemplu il am chiar langa mine, in sala, si era vorba chiar de antrenorul meu, sensei Mihai Ionita, 5 DAN KARATE SHOTOKAN. Pot sa spun ca a fost omul care mi-a schimbat cursul vietii, in momentul cand am pasit pentru prima data in sala lui de karate, din Ramnicu Valcea. Din 1998 si pana in 2015, cand am venit in Belgia, sensei mi-a fost profesor, mentor, prieten, a fost ca un al doilea tata. Am invatat multe lucruri de la el, nu doar despre sport sau karate, ci lucruri despre viata in general, iar cand am ajuns in Belgia, toate aceste lucruri mi-au fost de ajutor. Sensei inca ma consiliaza si ma indruma, inca ii cer sfatul in anumite situatii si cred ca inca mai am multe de invatat de la el. Nu pot decat sa-i multumesc si sa-i fiu recunoscator pentru ca avut incredere in mine si m-a sustinut.
Roexpat: Cam cate persoane aveti inscrise la club (copii si adulti)?
Marian Petrache: In momentul de fata, clubul are aproximativ 50 membri activi cu varste intre 3 si 46 ani. Copiii reprezinta majoritatea membrilor clubului, intrucat dorim sa facem si performanta. Adultii sunt putini la numar, insa dau un exemplu bun celor mici prin prezenta lor la antrenamente. Copiii au nevoie de exemple bune, de modele de urmat. Desi suntem un club mic si inca in dezvoltare, pe parcursul celor 5 ani au trecut prin salile noastre peste 150 de persoane. Unii s-au adaptat conditiilor si disciplinei impuse, altii, din diferite motive, au ales sa faca altceva.
Roexpat: Aveti mai multi elevi romani sau de alte nationalitati?
Marian Petrache: Peste 95% dintre membrii clubului sunt romani. Am promovat clubul foarte mult pe retelele de socializare si multi compatrioti s-au aratat interesati. Avem, insa, parte si de vizibilitate pe site-ul complexului sportiv unde ne antrenam (Sportcity) iar in zona respectiva (Woluwe St-Pierre) locuiesc si diferite nationalitati. Avem in club copii spanioli, portughezi, greci, bulgari si, bineinteles, belgieni.
Roexpat: Ati participat cu elevii la campionate in Belgia?
Marian Petrache: Avem in club copii foarte talentati. Romanii au talent. Primele competitii la care am participat ne-au adus si primele rezultate. In 2017, am participat la primele competitii de karate in Belgia, cu o echipa de 5 copii. Au dat dovada de curaj si dorinta de victorie, iar acest lucru mi-a dat incredere ca munca mea nu a fost in zadar. Intre timp, echipa s-a marit si astazi avem in club 12 copii care participa la competitii de nivel national (deocamdata). Partea competitionala presupune o pregatire specifica si foarte solicitanta din punct de vedere fizic si emotional. Copiii care sunt selectati pentru a face parte din grupa de competitii au intr-o saptamana 4 zile de antrenamente. Asta, pe langa scoala si alte activitati la care mai participa. Cu toate astea, la antrenamente se implica activ si dau dovada de seriozitate. Ca sa va enumar cateva competitii reprezentative la care am participat, va pot spune: Open de Bruxelles, Open de Wallonie, Panda Cup, Championat GFK (Group Francophone de Karate) iar ca si sportivi reprezentativi ai clubului: Marina Elena, Teirau Melania, Pascu Antonia, Gyulai Rosamaria, Gyulai Patricia, Gyulai Adina, Gyulai Narcisa, Ionescu Mihai, Mihai Alexandru, Ciocirlan Eduard, Kool Alexandre, Afteni Bogdan si Afteni Razvan.
Roexpat: Cum au decurs antrenamentele pe perioada izolarii la domiciliu, din cauza virusului Covid 19?
Marian Petrache: Dupa cum v-am spus mai sus, Karate-ul ne invata sa ne adaptam la situatii neprevazute. Pe perioada izolarii a trebuit sa ne adaptam antrenamentele pentru spatiul de acasa. Am facut (2 luni) si inca facem antrenamente online. Este ceva nou si pentru mine si pentru copii, insa nu puteam sa ne oprim activitatea complet. Am avut parte de sustinerea parintilor (din punct de vedere tehnic) si 4 zile pe saptamana ne intalnim in mediul online si facem antrenamente. Fiind, insa, un sport de contact, ideal ar fi sa avem si un partener/coleg de antrenament. Din pacate, nu se poate si trebuie sa studiem mai mult tehnica, viteza, reactia, elemente pe care incercam sa le dezvoltam de la distanta.
Roexpat: Va ocupati numai de clubul de karate in momentul de fata sau mai aveti si alta profesie aici, in Belgia? Se poate trai numai din meseria de antrenor?
Marian Petrache: Asa cum v-am spus, a trebuit sa ma adaptez din mers la viata din Belgia si sa fac ceea ce imi place mai mult : sa fac sport si sa antrenez. In decursul celor 5 ani m-am ocupat de clubul Amical, dar partea de antrenorat am extins-o si in zona de fitness. Sunt antrenor de fitness si predau cursuri in privat si clase de grup la Comisia Europeana, Parlamentul European dar si la diferite cluburi de fitness din Bruxelles sau din imprejurimi. Daca vorbim de sport de performanta, se poate trai din antrenorat, depinde insa in ce ramura sportiva activezi. Dupa cum stiti, anumite ramuri sportive au o atractie mai mare la public (si la sponsori) iar antrenorii si sportivii sunt bine platiti. Vorbim de fotbal, handbal, tenis etc. Din pacate, karate-ul nu are vizibilitate foarte mare la TV, prin urmare banii sunt mai putini, iar cluburile sunt de obicei finantate din cotizatiile cursantilor.
Roexpat: Care ar fi evenimentele cele mai importante din activitatea de antrenor de karate si elev de karate. Ce amintiri v-au ramas in suflet?
Marian Petrache: Pe parcursul celor 22 de ani de activitate in karate (sub diferite forme), am avut parte de multe evenimente. Nu as putea sa selectez un moment anume ca fiind cel mai important, insa pot sa-mi amintesc cu placere de perioada 2000-2003 cand ma antrenam foarte mult (11 antrenamente/saptamana, 2 ore/antrenament), perioada competitiilor, cand mi-am reprezentat clubul si tara la diferite competitii nationale si internationale alaturi de colegii de antrenament cu care am legat prietenii stranse. Ca si antrenor, satisfactiile vin de fiecare data atunci cand vezi ca cei antrenati de tine aplica ceea ce i-ai invatat. Cand pui pasiune in ceea ce faci, satisfactiile vin din lucruri marunte, care pentru altii sunt nesemnificative. Imi doresc, insa, ca in viitorul apropiat, clubul „Amical” sa produca un campion al Belgiei, iar in anii ce vor urma sa avem cel putin un sportiv selectionat in nationala Belgiei.
Roexpat: Cu ce va mandriti cel mai mult ca antrenor de karate. Ce anume va da cea mai mare satisfactie si va face sa continuati pe drumul acesta?
Marian Petrache: Munca mea se ghideaza dupa motto-ul: “Fa ceea ce iti place si nu vei mai munci nicio zi din viata ta”. Lucrul cu cei mici si cu oamenii, in general, necesita mult consum de energie si multa rabdare, insa, de cele mai multe ori, feedback-ul este pozitiv si satisfactiile apar atunci cand cineva devine dintr-o data pasionat de sport datorita faptului ca tu l-ai invatat sa faca primele exercitii fizice. Bineinteles, satisfactiile apar si in urma competitiilor, atunci cand elevii mei reusesc sa urce pe podium si sa reprezinte cu mandrie clubul nostru. Atunci cand reusesti sa aduni in jurul tau mai multi oameni si sa-i directionezi pe toti in aceeasi directie (spre sport) este o alta satisfactie. Cand am venit in Belgia, nu cunosteam decat 3 sau 4 persoane. Acum, clubul „Amical” a devenit o mica comunitate si datorita muncii mele am cunoscut oameni deosebiti, multi romani, dar si alte nationalitati. Asta m-a ajutat si m-a motivat sa merg mai departe, mi-a dat incredere ca ceea ce fac este bine si ca pe viitor, cu siguranta vom realiza lucruri marete.
Roexpat: De ce ati sfatui copiii sau adultii sa urmeze cursuri de karate? Ce beneficii pot avea, in afara de mișcare. Ce ne invața, in primul rand, artele martiale?
Marian Petrache: O sa va raspund cu un citat din Chuck Norris: “Karate este cel mai bun lucru pe care poti sa-l faci pentru copilul tau”. Evident, orice tip de miscare este benefic atat copiilor cat si adultilor, insa artele martiale ofera mult mai multe beneficii. Este vorba despre o educatie in plus pe langa cea oferita de parinti si scoala, dar si de o disciplina riguroasa (pe care parintii o observa intr-un timp relativ scurt de la inceperea cursurilor). Din punct de vedere emotional, practicantii de karate au o putere de concentrare si o atentie mai dezvoltate fata de altii, nepracticanti. Acest lucru se observa cel mai bine la scoala, unde in timpul orelor de curs, copiii sunt mai atenti si absorb mai bine informatiile primite. Daca vorbim de partea tehnica, copiii sunt invatati sa nu fie violenti. Mesajul pentru ei este clar: invatam sa ne aparam! Astfel, ei vor intelege ca ceea ce invata in sala nu trebuie sa aplice la scoala sau in alta parte, atunci cand sunt deranjati de altcineva. Karate-ul produce oameni utili societatii, oameni care aduc valoare comunitatilor din care fac parte, tocmai prin aceasta educatie si diciplina. Karate-ul produce oameni cu caracter puternic, oameni cu coloana vertebrala, oameni care nu se dau in spate atunci cand dau de greu. Si ca sa ma raportez la vremurile pe care le traim, pot spune ca, Karate-ul ne invata sa ne adaptam rapid la situatii neprevazute. Si ar fi mult mai multe beneficii, dar acestea sunt cele principale.
Roexpat: Cum se pot inscrie la cursuri doritorii de karate?
Marian Petrache: Cei care doresc sa faca parte din clubul nostru o pot face doar in lunile ianuarie si septembrie, atunci cand facem noi grupe de incepatori. Acceptam copii cu varsta de minim 4 ani, fete si baieti.
Pentru inscrieri la cursurile noastre, suntem prezenti pe toate platformele online: pe pagina de Facebook sau pe website-ul clubului: www.amicalclub.be
Tel. 0485.16.25.81
Adresa clubului este: Avenue Salomé 2, 1150 Bruxelles. Programul si pretul cursurilor se pot gasi pe site.
