Știai că aproape 80% dintre decesele cauzate de bolile de inimă pot fi prevenite?
Nu este o metaforă, este o cifră spusă clar în această reuniune: aproximativ 1,7 milioane de europeni mor în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare, iar patru din cinci dintre aceste decese ar putea fi evitate. Mai mult, dacă nu se schimbă nimic, până în 2050 aceste boli ar putea crește cu aproape 90%. Asta înseamnă aproape o dublare într-un interval de doar 25 de ani. Iar impactul economic este uriaș: în jur de 200 de miliarde de euro pierdute anual în Europa, prin costuri medicale, pierderi de productivitate și potențial uman irosit.
Și totuși, ce legătură are inima cu mâncarea din farfurie?
Legătura este directă. Comisarul european a spus foarte clar că alimentația este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili. Hipertensiunea, colesterolul necontrolat, diabetul și obezitatea sunt legate în mod direct de ceea ce mâncăm și bem. Produsele ultra-procesate, bogate în zahăr, sare și grăsimi nesănătoase, joacă un rol major în această ecuație. Iar problema devine și mai gravă când ne uităm la tineri: o treime dintre tinerii sub 30 de ani din Europa sunt deja supraponderali sau obezi, iar aproximativ 20% sunt diabetici sau în prag de diabet. Practic, viitoarele generații pornesc deja cu un risc crescut pentru bolile de inimă.
Dar dacă prevenția este cheia, de ce investim atât de puțin în ea?
Unul dintre cele mai șocante lucruri spuse la eveniment a fost acesta: doar între 3% și 6% din cheltuielile de sănătate din Europa merg către prevenție. Restul banilor sunt cheltuiți pentru tratament, adică intervenim când boala este deja instalată. De aici vine miza Safe Hearts Plan: mutarea centrului de greutate de la tratament la prevenție. Ținta este clară și ambițioasă: reducerea cu 25% a deceselor cardiovasculare până în 2035. Iar dacă Europa ar reuși să elimine complet decesele premature de cauză cardiovasculară, speranța de viață ar putea crește cu până la 8 ani. Planul își propune, mai realist, să „redea” europenilor cel puțin 2 ani de viață sănătoasă.
Dar cum poate un om obișnuit să facă alegeri bune când nu înțelege etichetele?
Aici intervine problema informației. S-a spus răspicat: există multe aplicații și sisteme de evaluare a alimentelor, dar aproape toate sunt legate de interese comerciale. De aceea, Comisia vrea să creeze un instrument european, neutru, bazat pe știință, care să arate impactul real al produselor asupra corpului. Nu doar calorii, ci și nivelul de procesare și efectele asupra sănătății cardiovasculare. Ideea nu este să interzici mâncarea, ci să oferi „ochi” consumatorului ca să vadă ce alege.
Și ajungem inevitabil la mâncarea ultra-procesată. Este ea inamicul public?
Datele prezentate au fost clare: există o legătură solidă între consumul ridicat de alimente ultra-procesate și creșterea riscului de obezitate, diabet și boli metabolice. Comisia a amintit studiile publicate în revista The Lancet, care confirmă această relație. Totuși, la nivel european nu există încă o definiție juridică unitară a „alimentului ultra-procesat”. De aceea, va fi realizat un studiu amplu, coordonat de mecanismele științifice ale Comisiei, ale cărui rezultate vor sta la baza viitoarelor politici. Mesajul a fost limpede: fără știință solidă, nu se fac legi.
Poate fi taxa pe zahăr soluția magică?
Aici sala s-a împărțit. Reprezentanții DG TAXUD au arătat că 13 din cele 27 de state membre UE au introdus deja taxe pe băuturile îndulcite. Dintre acestea, 12 folosesc taxe de tip acciză, iar 11 au sisteme „pe trepte”, unde impozitul crește odată cu cantitatea de zahăr din produs. Studiile arată că aceste taxe cresc prețurile, reduc vânzările și determină industria să reformuleze produsele. Pe de altă parte, alți experți au atras atenția că reducerea consumului de suc nu înseamnă automat reducerea obezității. Unii oameni înlocuiesc sucul cu alte băuturi calorice, iar efectul final asupra indicelui de masă corporală este adesea foarte mic.
Și atunci, problema este voința oamenilor sau prețul mâncării?
Profesorul Adam Drewnowski a spus poate cel mai dur adevăr: mâncarea sănătoasă costă mai mult. Alimentele bogate în nutrienți sunt mai scumpe, iar cele ieftine sunt, de regulă, dense în calorii și sărace în substanțe benefice. Datele sale arată că în zonele mai sărace, obezitatea este de până la șase ori mai frecventă decât în zonele bogate. Chiar și la copiii de 5 ani, indicele de masă corporală este strâns legat de valoarea locuinței părinților. Asta înseamnă că alegerea „sănătoasă” nu este mereu o alegere reală, ci una condiționată de venit.
Aici apare întrebarea decisivă: cum schimbăm mediul, nu doar comportamentul?
Exemplele din școli au fost extrem de convingătoare. În Danemarca, prin schimbarea achizițiilor publice pentru cantine, s-au atins procente de până la 90% produse organice și s-au economisit, potrivit datelor guvernului danez, aproximativ 1,6 miliarde de euro în costuri de sănătate. Pentru fiecare euro investit în alimentație sănătoasă, au existat economii de aproximativ 55 de euro în sistemul medical.
La Milano, programul de mese școlare ajunge la 77.000 de copii pe zi, iar meniurile sunt construite fără adaos de sare și zahăr încă din 2016 pentru copiii mici. Rezultatele arată că obiceiurile alimentare sănătoase cresc semnificativ atunci când sunt formate devreme.
Dar industria alimentară unde se poziționează?
Reprezentanții industriei au subliniat că nu sunt spectatori. De ani de zile, produsele sunt reformulate, cu mai puțin zahăr, mai puțină sare și mai puține grăsimi. Inovația există, dar are nevoie de reguli clare, stabile și bazate pe știință. Politicile incoerente riscă să blocheze progresul în loc să-l accelereze.
Iar peste toate planează un singur cuvânt: știința.
EFSA a spus fără echivoc: nu este suficient ca un aliment să fie sigur, trebuie să fie și benefic pentru inimă. Siguranța și sănătatea nutrițională sunt două fețe ale aceleiași monede. De la contaminanți precum plumbul și cadmiul, care pot favoriza hipertensiunea și inflamația vasculară, până la microbiom și procesarea alimentelor, toate trebuie integrate într-o viziune coerentă.
Deci există o soluție miraculoasă?
Nu. Și tocmai aceasta a fost una dintre cele mai oneste concluzii ale evenimentului. Nu doar taxele. Nu doar educația. Nu doar industria. Nu doar etichetele. Ci toate împreună.
Safe Hearts Plan nu promite miracole, dar oferă o direcție clară: o Europă în care prevenția devine regulă, nu excepție, în care mâncarea nu mai este un risc tăcut, ci un aliat al sănătății.
Iar concluzia, spusă aproape poetic în sală, a rezumat totul:
„Dragostea trece prin stomac. Dar dragostea adevărată vine dintr-o inimă sănătoasă.”
Adrian FLOREA
