Într-o sală plină de români care lucrează în instituțiile europene, la Bruxelles a avut loc o întâlnire care, dincolo de caracterul ei informal, a pus pe masă câteva întrebări esențiale: cum pot românii din instituțiile UE să ajute mai mult România? Cum poate fi sprijinit parcursul european al Republicii Moldova? Și cum se poate transforma această comunitate profesională într-o rețea de cooperare reală?
Am urmărit intervențiile participanților și am avut senzația că această întâlnire a fost mai mult decât o simplă reuniune. A fost o încercare de a pune cap la cap o comunitate care există deja, dar care încă își caută forma de organizare.
Ideea unei comunități a românilor din instituțiile europene
Evenimentul a fost deschis de Dan Barna, care a explicat cum a apărut ideea întâlnirii. A spus, cu o sinceritate care a smuls câteva zâmbete în sală, că totul a pornit dintr-o discuție informală.
„Ideea a venit într-un context de cârciumă și bere”, a povestit el. „Și iată că am reușit să o transformăm în primul eveniment dintr-o serie mai lungă.”
Mesajul său a fost simplu: românii, fie că sunt din România sau din Republica Moldova, ar trebui să învețe să lucreze mai bine împreună.
„Eu cred că românii pot să dezvolte capacitatea de a se folosi unii pe ceilalți în cel mai bun sens al termenului, dincolo de personalități politice sau de partide”, a spus Barna.
Pe parcursul intervenției sale am înțeles că scopul principal al reuniunii a fost crearea unei platforme de comunicare între românii care lucrează în instituțiile europene și factorii de decizie de la București și Chișinău.
„Sunt 1500 de români în Comisia Europeană”
Un moment interesant al discuției a venit atunci când unul dintre funcționarii europeni din sală a oferit o cifră concretă.
„În Comisia Europeană suntem aproximativ 1500 de români”, a spus aceasta. „Iar dintre aceștia, aproape 100 ocupă poziții de management.”
Am simțit în intervenția sa și un mesaj implicit: există o resursă profesională enormă aici, la Bruxelles, dar ea nu este încă valorificată la adevăratul ei potențial.
„Ceea ce este cel mai dificil pentru noi este când nu știm unde putem ajuta și care sunt prioritățile României într-un domeniu sau altul”, a explicat aceasta.
Cu alte cuvinte, rețeaua există deja. Problema este că nu există încă un mecanism clar prin care această expertiză să fie conectată cu deciziile de la București.
Mesajul ambasadorului României la UE
Am urmărit cu atenție intervenția ambasadorului României la Bruxelles, Iulia Matei, care a pus accentul pe profesionalismul românilor din instituțiile europene.
„Sunt mult mai mulți români în instituții decât vedeți aici”, a spus ea. „Și acest lucru arată că avem o expertiză profesională foarte solidă.”
În același timp, ambasadorul a subliniat că România ar putea fi reprezentată mai bine în poziții de conducere.
„Feedback-ul pe care îl primesc mereu este că românii sunt foarte competenți și oameni pe care te poți baza”, a spus Matei. „Dar această competență trebuie să se reflecte și în modul în care românii sunt promovați în instituții.”
Am remarcat și accentul pus pe colaborarea cu Republica Moldova și pe rolul românilor din instituțiile UE în explicarea pozițiilor României în negocierile europene.
Republica Moldova și drumul către Uniunea Europeană
Un alt moment important al reuniunii a fost intervenția ambasadoarei Republicii Moldova la UE, Daniela Morari, care a vorbit despre cooperarea dintre București și Chișinău.
„România este partenerul-cheie al Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus aceasta.
Am avut impresia că pentru delegația R. Moldova această întâlnire a fost și o ocazie de a arăta cât de importantă este comunitatea moldovenilor care lucrează deja în instituțiile europene.
„Această rețea este o armată de expertiză care aduce o mare valoare adăugată”, a spus ea.
Prioritatea Chișinăului, a explicat ambasadorul, este deschiderea negocierilor de aderare și valorificarea experienței României în acest proces.
Discuțiile despre apărare și programul SAFE
Un alt subiect care a atras atenția în sală a fost securitatea regională și programul european SAFE, despre care a vorbit ministrul Radu Miruță, prezent la reuniune.
Acesta a explicat că România are proiecte în valoare de aproximativ 9,5 miliarde de euro în cadrul acestui program.
„Estimarea mea este că aproximativ 60% din producție se va realiza în România”, a spus ministrul.
Asta ar însemna, potrivit calculelor prezentate în sală, investiții de aproximativ 3,6–4 miliarde de euro în industria națională.
Ministrul a vorbit și despre importanța transferului de tehnologie și despre rolul industriei de apărare în economia românească.
„România are o industrie de armament veche, care nu a beneficiat de investiții suficiente, dar care are infrastructură și capacități ce pot fi valorificate”, a explicat el
Cercetarea românească și șansa ratată a consorțiilor europene
Un alt subiect care mi-a atras atenția a fost intervenția unei specialiste din domeniul cercetării europene.
Ea a spus direct ceea ce mulți cercetători români recunosc în privat:
„Există o mare reticență a grupurilor de cercetare din România de a intra în consorții europene.”
În opinia sa, universitățile românești ar trebui să fie mult mai active în programele europene de cercetare.
„Sunt foarte multe consorții care caută expertiză și în care România ar putea participa”, a explicat ea.
Același mesaj a fost transmis și către cercetătorii din Republica Moldova, care au acces la unele programe europene în calitate de stat asociat.
Concluzia mea după această reuniune
Românii din instituțiile europene reprezintă o resursă extraordinară pentru România și pentru Republica Moldova. Există competență, experiență și dorința de a ajuta.
Ceea ce lipsește, însă, este o structură care să transforme această comunitate într-un mecanism real de influență și cooperare.
Reuniunea aceasta din Parlamentul European, de la Bruxelles, a fost, probabil, doar primul pas.
Dar dacă această energie va fi valorificată, atunci comunitatea românilor din instituțiile europene ar putea deveni una dintre cele mai importante resurse strategice ale României în Uniunea Europeană.
Adrian FLOREA
