Cernăuți, locul în care limba română continuă să construiască punți între generații
În zilele de 8 și 9 octombrie 2026, Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți a organizat cea de-a cincea ediție a Simpozionului Științific Internațional „Probleme actuale de filologie română”, sub tema „Limba română: între patrimoniu cultural, educație și dialog intercultural”.
Potrivit publicației Monitorul Bucovinean, evenimentul a reunit 71 de participanți din șapte țări, printre care specialiști din România, Ucraina, Republica Moldova și alte centre academice europene și internaționale.
Organizat de Facultatea de Filologie, Catedra de Filologie Română și Clasică și Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan”, simpozionul s-a desfășurat online, din cauza condițiilor dificile provocate de războiul din Ucraina. Dincolo de caracterul academic, reuniunea a transmis un mesaj important: limba română rămâne un element esențial al identității comunităților românești, indiferent de granițele statelor în care acestea trăiesc.
Un moment istoric: Ucraina sărbătorește oficial Ziua Limbii Române
Anul 2026 marchează o premieră pentru comunitatea românească din Ucraina.
Pentru prima dată, Ziua Limbii Române, celebrată la 31 august, a fost inclusă în calendarul oficial al Ucrainei, alături de România și Republica Moldova, unde această sărbătoare era deja recunoscută.
Decizia autorităților ucrainene, luată prin decret prezidențial, are o semnificație politică și culturală importantă pentru românii care trăiesc în regiunea Cernăuți și în alte zone ale Ucrainei.
Consulatul General al României la Cernăuți a organizat încă din 29 august manifestări culturale dedicate acestei premiere, după cum a relatat agenția de presă BUCPRESS. În intervenția transmisă participanților la simpozion, Anamaria Veronica Sandor, prim-colaborator al Ambasadei României în Ucraina, a evidențiat caracterul istoric al recunoașterii oficiale.
Diplomatul român a subliniat că limba română este prima limbă a unei minorități naționale inclusă în calendarul oficial al statului ucrainean.
Această recunoaștere reprezintă un gest de respect față de identitatea lingvistică a românilor din Ucraina, dar și un pas în dezvoltarea cooperării culturale și educaționale dintre România și Ucraina.
Universitatea din Cernăuți, un simbol al continuității învățământului românesc
Istoria limbii române la Cernăuți este strâns legată de istoria Universității, instituție care a împlinit 151 de ani de existență în 2026.
În mesajul adresat participanților, rectorul universității, Ruslan Biloskurski, a subliniat că predarea limbii române reprezintă atât o tradiție academică, cât și o responsabilitate față de diversitatea culturală a Bucovinei.
Rectorul a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului și a evidențiat rolul educației și culturii în apropierea comunităților.
La rândul său, decanul Facultății de Filologie, Iaroslav Redkva, a vorbit despre importanța transmiterii patrimoniului lingvistic către noile generații.
Discuțiile au abordat teme precum istoria limbii române, literatura, traducerile, metodele de predare, identitatea culturală și relațiile dintre comunitățile etnice.
Continuitatea acestei tradiții este documentată și de Biblioteca Științifică a Universității din Cernăuți, care păstrează în colecțiile sale digitale publicații românești istorice, inclusiv anuare universitare și școlare din perioada interbelică.
Mesajul diplomaților români: limba trebuie păstrată și transmisă copiilor
Consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a evidențiat în mesajul transmis simpozionului rolul limbii române în păstrarea memoriei și identității culturale.
În opinia sa, recunoașterea oficială a Zilei Limbii Române în Ucraina reprezintă un moment deosebit pentru comunitatea românească și pentru dialogul dintre cele două state.
Diplomatul a insistat asupra responsabilității comune de a promova limba română ca parte a patrimoniului cultural european.
Mesajul este relevant și pentru milioanele de români stabiliți în Italia, Spania, Germania, Belgia, Franța sau Marea Britanie.
Pentru copiii care cresc în străinătate, limba română nu este doar o disciplină școlară. Este legătura cu bunicii, cu istoria familiei, cu literatura, tradițiile și locurile de origine.
Iar experiența comunității românești din Bucovina demonstrează că păstrarea limbii materne necesită implicarea familiilor, a profesorilor, a instituțiilor culturale și a autorităților.
Dincolo de declarații, viitorul limbii române depinde de educație
Unul dintre mesajele importante ale simpozionului a fost acela că patrimoniul cultural nu poate fi conservat numai prin comemorări și manifestări simbolice.
El trebuie transmis prin educație.
Academicianul Ioan-Aurel Pop a evidențiat importanța protejării limbii române pentru dezvoltarea relațiilor dintre România și Ucraina.
Totodată, reprezentanții Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava au amintit proiectele de cooperare cu instituțiile universitare din Cernăuți și activitățile de promovare a limbii române.
Pentru comunitatea românească din Ucraina, recunoașterea oficială a limbii reprezintă un pas important, dar nu rezolvă automat problemele legate de accesul la educație în limba maternă.
Situația liceelor cu predare în limba română din regiunea Cernăuți a făcut inclusiv obiectul unei interpelări parlamentare adresate Ministerului Afacerilor Externe al României în noiembrie 2025, la care ministerul a răspuns în ianuarie 2026.
De aceea, dincolo de gesturile diplomatice, rămâne esențial ca drepturile lingvistice și educaționale ale comunității românești să fie respectate și aplicate în practică.
O lecție pentru întreaga diasporă românească
Evenimentul de la Cernăuți transmite un mesaj care depășește granițele Ucrainei.
Păstrarea limbii române nu trebuie privită ca o obligație impusă copiilor, ci ca o oportunitate de a le oferi acces la propria moștenire culturală.
În familiile din diaspora, acest lucru începe prin gesturi simple: conversațiile în limba română, cărțile citite împreună, contactul cu bunicii, participarea la activități culturale și, acolo unde există posibilitatea, înscrierea copiilor la cursuri de limba română.
În același timp, responsabilitatea nu poate aparține exclusiv familiilor. Instituțiile românești au un rol important în sprijinirea educației în limba maternă și în dezvoltarea unor programe accesibile comunităților din străinătate.
Recunoașterea oficială a Zilei Limbii Române în Ucraina este un succes simbolic important. Adevărata măsură a acestui succes va fi însă capacitatea generațiilor viitoare de a continua să învețe, să vorbească și să se exprime liber în limba română.
Pentru că limba română nu aparține doar celor care locuiesc în România. Ea aparține tuturor celor care o vorbesc, o iubesc și aleg să o transmită mai departe.
Adrian FLOREA
