Centrul European pentru Unitate Romanească (ECRU) are ca principale obiective promovarea la nivelul Uniunii Europene a cauzei reunirii Basarabiei cu Romania (si, implicit, a aderarii cat mai rapide a Republicii Moldova la EU) si consolidarea unitatii intre romani prin facilitarea intalnirilor intre diferite comunitati romanesti din tara, diaspora, regiunile istorice, Republica Moldova, dar si printr-o mai buna cunoastere si asumare a propriei noastre istorii. Pentru a afla mai multe despre proiectele ECRU, am stat de vorba cu Cornel-Radu Loghin si Bianca Ficut, membri fondatori.

Roexpat: Cand a luat fiinta Centrul European pentru Unitate Romanească (ECRU) si care sunt principalele sale obiective?

Bianca Ficut: Centrul European pentru Unitate Românească / European Centre for Romanian Unity (ECRU), infiintat in decembrie 2017, este primul think tank romanesc care promoveaza la nivelul Uniunii Europene unitatea culturala, istorica si lingvistica a celor doua maluri de Prut; respectarea si garantarea drepturilor comunitatilor romanesti din afara tarii, fie ca vorbim de Londra, Cernauti sau Valea Timocului si, poate cel mai important, consolidarea unitatii nationale si a coeziunii sociale printr-o mai buna cunoastere si interactionare intre romanii de pretutindeni.

Roexpat: Ne puteti vorbi, pe scurt, despre cateva dintre proiectele de pana acum?

Cornel Radu-Loghin: Toate evenimentele si proiectele desfasurate pana acum au fost gandite prin prisma celor doua mari obiective mentionate mai sus. Am lansat ECRU la BOZAR pe 26 martie 2018 printr-un concert caritabil sustinut de Grigore Lese, singurul eveniment de altfel organizat in capitala Europei, care a marcat Centenarul unirii Basarabiei cu Romania. Am reusit, astfel, sa promovam o parte importanta din istoria noastra, nu doar in cadrul comunitatii romanesti din Belgia, ci si in contextul mai larg al institutiilor europene si internationale din Bruxelles. Ne-am bucurat de un public larg si divers si asta a insemnat un sprijin financiar important pentru copiii aflati in centre de plasament de tip familial din comuna Codreanca, raionul Straseni.

• 

• 

Tot in luna martie 2018, am publicat primul nostru studiu de analiza destinat institutiilor europene: “The Rise of the Pro-Reunification Movement in Romania and Moldova: Impact on EU – Russia Relations” / “Dezvoltarea miscarii unioniste in Romania si Republica Moldova: Impactul asupra relațiilor UE – Rusia”.

Am continuat seria actiunilor caritabile in decembrie anul trecut cand, cu sprijinul comunitatilor romanesti din Belgia si Italia, a multor romani din tara și de peste Prut, am reusit sa trimitem atat donatii financiare, cat si alimente, haine, jucarii, incaltaminte, rechizite catre cinci copii nevoiasi din Republica Moldova.

• 

• 

In ianuarie 2018 am organizat, cu sprijinul Ambasadei Romaniei in Belgia si al artistului bucureștean Cornel Brad, prima expozitie de arta la Consulatul din Bruxelles, “Oameni.Putere.Romania.Revolutie”, un proiect care a marcat 30 de ani de la Revolutie, prin concentrarea asupra oamenilor care au facut Revolutia romana si asupra povestilor acestora.

Tot anul acesta, am organizat primul nostru eveniment in Parlamentul European, o intalnire cu romanii din instituțiile europene, internationale si reprezentative pentru Romania si Republica Moldova din Bruxelles, pentru a initia un efort comun in vederea reunirii Basarabiei cu Romania si a integrarii europene a Republicii Moldova, doua drumuri convergente. In cadrul acestui eveniment, doamna Lucia Hossu-Longin a prezentat cartea „Oamenii mari care au facut Romania Mare” si filmul „Ambasadorul Vasile Stoica in America – Slujind Unirea”. Si cartea si filmul fac parte din „Memorialul Durerii”, un serial inceput acum 29 ani, ajuns la 200 de episode, care se afla tezaurizat la Videoteca din Paris, la Arhivele Hoover si la Biblioteca Congresului American din Washington.  (https://www.ecru2018.org/events ).

• 

• 

Roexpat: Ce evenimente vor fi in viitorul apropiat sau in desfasurare si cum se pot implica cei doritori?

Cornel Radu Loghin: Avem doua proiecte principale in desfasurare: Sfatul Comunitatii si platforma Initiativa Europeana (IE).

Toate evenimentele si actiunile intreprinse pana acum ne-au aratat ca exista foarte multi romani extraordinari care se implica si vor sa se implice in beneficiul comunitatilor in care traiesc sau de unde au plecat.

Prin Sfatul Comunitatii incercam sa-i aducem impreuna pentru ca suntem convinsi ca mai mult si mai bine nu putem decat uniti. Sfatul Comunitatii e gandit ca un cadru care sa ne permita sa ne cunoastem mai bine unii pe alții si sa lucram impreuna la proiecte de interes comun: probleme administrative legate de integrare, actiuni caritabile, cursuri de informare pentru cetatenii din Romania si din Republica Moldova care traiesc în Belgia, sprijin pentru diferite proiecte si evenimente etc.

Initiativa Europeana (IE) este o platforma constituita cu scopul de a initia si influenta politici si actiuni care pot fi sau sunt implementate la nivel european in vederea facilitarii integrarii europene a R. Moldova, a reunirii si a garantarii drepturilor minoritatilor romanesti din regiunile istorice. IE este un grup de lucru informal alcătuit din eurodeputați, persoane care ne reprezintă la Bruxelles și aderă la valorile ECRU, și reprezentanți ai principalelor comunități românești din regiunile istorice, implicit Basarabia.

Pe termen lung, dorim sa infiintam in Bruxelles „Centrul European pentru Unitate Romaneasca”,  un loc in care romanii sa poata interactiona, sa primeasca asistenta juridica si contabila si tot ceea ce tine de integrarea aici, dar si de posibila reintoarcere in Romania. Este o actiune practica, pragmatica, prin care dorim sa aratam ca exista unitate in comunitate si ca aceasta comunitate poate sustine o astfel de initiativă. Deja, dupa doua ediții ale Sfatului Comunitatii am gasit primii sponsori si orice contributie este binevenită in contul ECRU: BE27 3631 8528 3073 cu mentiunea « Centrul comunitar ».

Mai multe informatii despre evenimentele si actiunile noastre precum si modalitati de implicare veti gasi pe site-ul ecru2018.org, pe pagina noastra de facebook European Centre for Romanian Unity sau contactandu-ne direct pe adresa de email ecru2018.info@gmail.com.

Roexpat: Unirea Moldovei cu Romania pare de mulți ani a fi o “batalie” ce nu va fi castigata niciodata. Credeti in sansele acestei unificari in viitorul mai apropiat sau mai indepartat?

Bianca Ficut: Consideram ca unitatea si libertatea sunt si au fost intotdeauna proiectul nostru de tara. Reunirea Republicii Moldova cu Romania face parte din acest proiect de tara. Reunirea nu e insa o “batalie”, ci mai degrabă o constructie pe care nu am inceput-o nici noi, nici cei care au participat la Marea Adunare Nationala de la Chisinau in August ’89 si nici macar cei care au facut Marea Unire in 1918. E un proces care a inceput mult mai devreme, care a regresat in ultimul secol, dar care totusi continua astazi in pofida tuturor obstacolelor.

Succesul finalizarii acestei constructii nu consta doar in justa eliminare a granitei de la Prut, ci in cunoasterea si asumarea trecutului nostru istoric, cu bune si cu rele. Exista inca romani, politicieni, chiar eurodeputati, care considera subiectul reunirii ca discurs ultra-nationalist. Cea mai monstruoasa mostenire a regimului comunist in Romania si a ocupatiei sovietice in Republica Moldova ramane eliminarea dimensiunii istorice din mentalitatea colectiva. Lumea incepea cu ei. Cea mai grava eroare a guvernarilor care au urmat, pe ambele maluri de Prut, e perpetuarea acestei stari de fapt prin lipsa de investitii si reforma in educație, prin deturnarea conceptului de patriotism in scopuri electorale, prin crasul dezinteres fata de patrimoniul cultural, istoric si natural.

Ne lipseste unitatea tocmai pentru ca multi dintre noi inca nu stim cine suntem, de unde venim si catre ce dorim sa ne indreptam. Romania a avut in 1918 un proiect de tara. Astazi, statul roman nu are nici personalitati si lideri de seama lui Titulescu, nici programe in interesul romanilor de pretutindeni, nici macar un ideal de tara.

Daca reunirea are loc in viitorul mai apropiat sau mai indepartat, tine doar de noi, cetatenii Republicii Moldova si cetatenii Romaniei, si de abilitatea si vointa noastră de a ne asuma trecutul si identitatea. Exista, bineinteles, factori externi de decizie si interese geopolitice care nu pot fi ignorate. Insa, e important sa precizam ca niciodata, in istorie, nu a fost contextul extern mai favorabil acestei reuniri decat astazi.

Roexpat: Credeti ca unirea celor doua state este mai mult dorinta conducerii din Romania sau si a celei de peste Prut, in egala masura?

Bianca Ficut: La o primă analiza superficiala, Romania pare a fi principala forta din spatele proiectului reunirii, atat ca mentalitate publica, cat si ca atitudine politica, iar Republica Moldova pare, in cel mai bun caz, ezitanta in a raspunde.

Insa, lucrurile nu stau chiar asa. In primul rand, comparam mere cu pere. Republica Moldova nu este un stat functional. Este un stat creat artificial, consecinta a pactului Ribbentrop-Molotov, recent condamnat oficial de Parlamentul European, cu o populatie majoritar romana din punct de vedere etnic, care a fost expusa timp de jumatate de secol la un proces agresiv de rusificare si care a trecut prin unul din cele mai monstruoase experimente ale URSS: incercarea de a crea noi identitati nationale.

Republica Moldova nu are identitate si coeziune societala si nici resursele proprii necesare unui sistem de guvernare la nivel european. Din aceasta cauza, guvernarile din ultimii ani nu au demonstrat o minimă coerenta politica, o strategie nationala clara.

In al doilea rand, accesul cetatenilor Republicii Moldova la informare corecta si educatie obiectiva e mult mai restrans decat in Romania. Propaganda rusa e reala si funcționează.  2/3 din cele mai cotate posturi de televiziune din Republica Moldova retransmit programe din Federația Rusa, iar 4 din primele 5 posturi nu respecta legislatia privind volumul minim de 70% de programe in limba romana. In acelasi timp, patru din cele mai urmarite zece portaluri de stiri promovează politici pro-Kremlin. Nu putem vorbi in aceste conditii de alegeri libere si de un sistem politic care reflecta optiunile electorale ale populatiei.

In ultimul rand, trebuie sa tinem cont si de faptul ca nu avem cifre exacte in ceea ce priveste numarul de cetateni din Republica Moldova care sunt pro-reunire, pentru ca astfel de studii nu sunt finantate la scara larga. Singurele cifre care au venit din Chisinau, prin sondaje finantate independent, au demonstrat ca majoritatea locuitorilor capitalei sunt in favoarea reunirii.

Pe de alta parte, desi sondajele efectuate in Romania au indicat intotdeauna o majoritate puternica in favoarea reunirii si desi guvernele ultimilor ani nu au exclus total aceasta optiune, statul roman inca ezita sa se angajeze propriului proiect de tara. Aducerea chestiunii Basarabiei in discursul public si politic european e parte integranta a capitalui politic de care dispunem astazi si pe care inca nu am avut curajul sa ni-l asumam pe deplin la nivel international si indeosebi european.

Noi consideram ca singurii care pot si trebuie sa decida in privinta reunirii celor doua state sunt cetatenii Romaniei si cetatenii Republicii Moldova.

In acest context, credem ca preocuparea principala este aceea a asumarii reunirii de catre cetateni, si nu neaparat de catre politicienii sau liderii ambelor state, in egala masura.

Un minim contact cu societatea civila din Republica Moldova, cu mediul academic, cultural, cu tanara generatie de politcieni si jurnalisti, va va demonstra cu usurinta ca dorinta de reunire a cetatenilor exista in egala masură pe cele doua maluri de Prut. E necesar, insa, un efort comun pentru ca acest obiectiv sa ajunga pe agenda oficiala atat la Bucuresti, cat si la Chisinau, si pentru ca Europa sa inteleaga ca reunirea nu deranjeaza, ci servește interesele intregului bloc comunitar si, implicit, ale structurii euro-atlantice.