Elena Rențea, iubitoare a tradițiilor și portului romanesc, a realizat anul acesta mărțișoare cu diverse motive naționale, ce se regăsesc pe cămășile costumelor populare. Ideea a venit din dorința de a duce mai departe aceste tradiții, de a le arăta copiilor români din Belgia cum se coase fiecare semn, dar și ce semnificație are.
Realizate pe pânză din bumbac, cu diferite fire colorate, dintre care predomină rosul, mărțișoarele Elenei Rențea sunt adevărați mesageri ai primăverii, dar și ai tradițiilor românești. Iar copiii de la școala de românească de weekend Europa Nova, din Bruxelles, au fost foarte încântați să primească aceste mărțișoare, dar și foarte curioși să afle cum a fost lucrat fiecare model.
“Le-am arătat semnele de pe mărțișoare și le-am explicat semnificația fiecăruia. Copiii au fost foarte curioși, interesați să primească toate informațiile, să știe cum au fost cusute. Apoi am făcut împreună cu ei fundița șnurului de mărțișor în stilul clasic, pe degete. Vreau să îi învăț să facă si semne de carte, așa cum am învățat și noi la scoală, când eram de vârsta lor.
Ei sunt foarte dornici sa învețe lucruri legate de tradițiile noastre. De aceea, doresc să aduc mulțumiri și pe aceasta cale doamnei Mirela Niță-Sandu, președinta școlii de weekend Europa Nova, din Bruxelles, pentru disponibilitatea oferită de a le transmite copiilor din tainele semnelor de pe cămășile populare”, ne-a spus Elena Rențea.
A început să lucreze mărțișoarele din luna februarie si a reușit să realizeze nu mai puțin de 60 până la începutul lui martie. Pasiunea Elenei pentru tot ce ține de tradițiile românești este moștenită din familie, părinții și bunicii ei purtând cu drag portul popular, la diferite ocazii.
De altfel, Elena este posesoarea câtorva costume populare și ii din diverse zone ale țării. “Am un costum moștenit de la bunica, ce a fost realizat prin anul 1915. In familia mea mereu se purtau costumele populare, salba de aur la gat.
Purtând costumul popular cu diverse ocazii in Belgia, nu de puține ori am fost întrebată din ce țară vin. Portul nostru popular este ambasadorul poporului nostru, purtându-l ne facem cunoscută țara cu frumusețea și bogățiile ei”, povestește Elena Rențea.
In prezent, a început un proiect – „Cămașa cu chirușcă” din satul său natal, comuna Casin, județul Bacău, fiind coordonată de persoane de la Șezătoarea București. Pe viitor, Elena Rențea își dorește să realizeze un eveniment despre portul tradițional din zona sa natală.
Elena Rențea locuiește in Belgia de 7 ani și a făcut parte din grupurile folclorice “Zamfira” și “Floare de colț”.
